Am promis că scriu un articol despre prima mea carte și despre cum m-am simțit în ziua lansării. Uite că a venit momentul, n-am avut timp nici să respir de atunci fiind plecată în UK imediat după lansare.

Recenzie la propria carte…greu! Mai degrabă o să vă spun ce conține și cum a fost primită de către copii, cei mai sinceri critici ai mei.

Cartea conține 11 poezii, redactate întru-un stil sincer și deschis, cu expresii ușor de înțeles de către cei mici, formatul cărții este A4, iar paginile au o calitate deosebită! Pe această cale îi mulțumesc domnului Eugen de la Inter Ranio Group, care a făcut tot posibilul să dea o formă finală minunată cărții.

Am pornit de la cele mai comune ”probleme” care apar la copiii mici, vorbind despre ele în versuri și explicând mititeilor pe cât posibil importanța anumitor comportamente dezirabile: renunțarea la suzetă, importanța spălatului pe mâini, efectele excesului de dulciuri, importanța folosirii oliței, importanța dormitului devreme etc.

Titlul cărții reprezintă o afirmație : ”Copile, tu ești cuminte.” și am pornit din acest punct tocmai pentru a atrage atenția asupra faptului că nu exsită copii răi, ei se nasc buni, puri și cuminți – totul depinde de modul în care gestionăm noi situațiile pe viitor. Știu că trăim într-o lume în care totul se desfășoară pe repede înainte, că suntem stresați, obosiți și copleșiți de problemele zilnice și cerințele din ce în ce mai mari ale societății, iar aceasta cred că este și cauza pentru care facem greșeli în educația celor mici.

Ne lăsăm influențați adeseori de ce spun cei din jur, facem comparații nesănătoase, ne pierdem răbdarea și instinctiv repetăm ceea ce am trăit în propria copilărie. A fost bine și frumos atunci, pe de o parte…însă părinții noștri nu aveau acces la atâtea informații și nici nu puneau accent deosebit pe dezvoltarea noastră emoțională. Așa au fost vremurile – nu îi condamnăm!

Nu vreau să vă țin mai multe prelegeri, sunt sigură că știți aceste lucruri majoritatea dintre voi. Vreau să vă reamintesc însă cum se rezolvă totul: cu mai multă răbdare și cât mai multă iubire!

Încrederea și comunicarea într-o familie sunt esențiale – indiferent ce s-ar întâmpla, copilul trebuie să știe că se poate baza pe tine (nu la modul de a rezolva în locul lui problemele), că ești acolo să îl asculți, să îl înțelegi și să îl sfătuiești. Dacă tu îi dai un bobârnac și îi spui să te lase cu nimicuri de genul acesta, în adolescență și la maturitate te vei mira că îți ascunde ce face, unde merge și tot ce ai mai vrea tu să știi. Dacă te pui în locul lui, vei descoperi că ceva nesemnificativ văzut cu ochii și experiența ta de adult, pentru el este foarte important!

Știu că ai vrea să mai stea într-un loc, dar ideea de a-l înfricoșa cu Babaul, lupul și alte grozăvii este foarte păguboasă! De ce? Se va potoli fix 5 minute și apoi te întrebi oare de ce a făcut pipi în pat sau s-a trezit din somn țipând, ori de ce are brusc dureri de burtică…

Dacă  îi spui ”ești rău”, ”obraznic” și alte astfel de etichete, nu faci altceva decât să îl îndemni să se comporte ca atare. Nici măcar ”ești timid” nu aș spune dacă cel mic tremură tot și se bâlbâie la serbare. Discutăm despre asta, aflăm ce temeri are (râd colegii, sau te miri – a zis educatoarea că nu îl mai iubește dacă nu învață toată poezia). Totul e să privim în spatele comportamentului și să îi găsim cauza pentru a avea succes și a înclina balanța în zona favorabilă.

Bun! Acum să vă povestesc cum m-am simțit în fața atâtor oameni care au venit să mă vadă… În ciuda a tot ce am lucrat cu mine și la ședințe pentru a tăia din teama de a vorbi în public, am avut niște emoții…însă dacă aș putea da timpul înapoi, nu aș schimba nimic: a fost perfect! Știrbeam din autenticitata momentului fără emoții și glas tremurat. Când au început copiii să aplaude și să îmi ceară să le mai citesc, abia atunci mi-am revenit complet și nu aș mai fi plecat din mijlocul lor. Feedback-ul primit de la ei a fost extraordinar! Mi-au mai scris după eveniment părinții și mi-au spus că celor mici le-a plăcut foarte mult, iar asta mi-a dat aripi!

Un aport considerabil în reușita mea, l-a avut Anamaria Leah – ilustratoarea cărții, căreia îi mulțumesc din suflet pentru energia, efortul și dragostea depuse în realizarea desenelor din carte!

Sunteți foarte mulți cei care m-ați sprijinit și încurajat și vă mulțumesc din nou! Mi-am primit din plin porția de apreciere și iubire ce îmi vor da în continuare aripi în această aventură minunată!

Cu gândul, sunt deja la cartea numărul patru! Textul la cea de-a doua este gata de mult timp, aștept doar să se mai aranjeze unele lucruri pentru a o putea publica.

Îmbrățișări și mulțumiri tuturor!

Ioana

Written by Ioana

    Un comentariu

  1. Simedru Claudiu-Traian octombrie 20, 2019 at 3:47 pm Răspunde

    La cât mai multe cărți și bucurii pentru copii !
    O carte minunata 💜

Leave a Comment